Sincer, cum as putea nemargini
ceea ce mi s-a spus la nastere
că n-are nemărginire.Totuși,
inclin să cred, și cred de altfel,
că nimic nu este intâmplător,
nici chiar gandul meu
că aș putea nemărgini.
Aerul care intră în inima mea e altfel,
privirea mea țintuiește orice lucru altfel.
Inexplicabile se vor lăsa toate
până la jumătatea lor explicabilă.
Cel mai bine mă exprim
prin lucrurile lăsate de Dumnezeu înintea noastră.
Toate, dar toate ma iubesc
cu indferența iubirii adevărate;
ele se uită doar la mine
și vorbesc așa.Numai eu înțeleg.
Înțelegerea e grea.
Bucuria imenselor trăiri apasă uneori
pe sufletul meu,
despre care nu stiu nici azi
de ce origine este.
Nici dac-aș rămâne înhisă intr-un strugure
nu m-aș plictisi;
speranțele lui s-ar naște din mine,
s-ar imbăta naiv
plutind,
fără să vrea mi-ar spune totul,
fiindcă sufletul meu ademenește
numai prin faptul că există.
Meery Barbu-'' În mine'' Convulsionare....
