Poate vă pare un lucru mic şi neinsemnat ceea ce urmează să vă povestesc, un amănunt care poate chiar trece neobservat, deşi valoarea sa este enormă.
Aşteptare. In viaţă cunoaştem bucuria, mânia, tristeţea, supărarea şi o mulţime de alte stări , insă toate acestea impreună ne ocupă abia unul la sută din timp. Restul de nouăzeci şi nouă la sută il petrecem in aşteptare. Aştept, sperând cu fiecare clipă. Simt că mi se sfărâmă pieptul sub greutatea paşilor ce-mi vor aduce fericirea. Mi-i şi imaginez pe coridor...Insă acest e pustiu. Oh, viaţa e prea dureroasă! Realitatea confirmă părerea universală.... Propriile mele cuvinte m-au surprins şi pe mine.
Treizeci. "Ceva din prospeţimea fecioarei mai persistă la o femeie de douăzeci şi nouă de ani, insă nu-i mai rămâne nimic uneia de treizeci."...Amintindu-mi aceste cuvinte pe care le-am citit cu multă vreme in urmă intr-un roman franţuzesc , m-a cuprins o melancolie de care nu era chip să scap prea curând. Am privit pe fereastră. Marea , scăldată in lumina amiezii, sclipea cu intensitatea orbitoare a unor cioburi de sticlă. Mi-am adus aminte că, atunci când am citit acele cuvinte in roman, am fost oarecum de acord, considerându-le, probabil, adevărate. M-a cuprins nostalgia după acele zile când eram in stare să gândesc cu sânge rece că viaţa unei femei era terminată la treizeci de ani. O femeie amărâtă intre două vârste.... Totuşi...viaţa unei femei intre două vârste e şi ea o viaţă de femeie , nu-i aşa? Tocmai asta am inceput să inţeleg in ultima vreme. Imi amintesc ce imi spunea profesoara mea, atunci când era pe punctul de a se intoarce in ţară. Aveam pe atunci cincisprezece ani. " Să nu te indrăgosteşti niciodată. Dragostea aduce nefericire. Dacă simţi nevoia să iubeşti , atunci e mai bine să ţi se intâmple când eşti mai bătrînă, când o să ai peste treizeci de ani. " Am rămas stupefiată. La vremea aceea imi era imposibil sa-mi imaginez viaţa de după treizeci de ani...
Şi totuşi mi-am spus in sinea mea ...: " Viaţa e ca o ingheţată. Bucură-te de ea inainte să se topească!"
Sursa de inspiraţie: Amurg- Osamu Dazai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu